
Municipiul Buzău este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Buzău, România. Are o populaţie de 134.227 locuitori. Oraşul se află pe malul drept al râului Buzău, în dreptul ieşirii acestuia dintre dealurile subcarpatice de curbură, într-o regiune cu climă temperată.
Buzău, al cărui nume este atestat documentar din anul 376 e.n., a fost un important târg şi sediu episcopal ortodox în Evul Mediu. Activităţile economice principale din oraş în epoca medievală au fost comerţul şi agricultura. După încheierea unei perioade de distrugeri succesive în secolele al XVII-lea–al XVIII-lea, economia Buzăului a căpătat şi o importantă componentă industrială, în paralel cu dezvoltarea unui sistem de învăţământ. În această perioadă a fost construit şi Palatul Comunal, clădirea emblematică a oraşului, a fost amenajat parcul Crâng, principala zonă verde şi, tot atunci, Buzău a devenit un important nod feroviar. În perioada comunistă, oraşul s-a extins mult, triplându-şi populaţia, şi au fost construite numeroase fabrici, din care mare parte funcţionează şi astăzi, în contextul trecerii la o economie de piaţă.
Printre personalităţile marcante originare din Buzău se află politicianul Alexandru Marghiloman, poetul Vasile Voiculescu, dramaturgul George Ciprian şi cântăreaţa Mihaela Runceanu. De asemenea, în acest oraş au locuit temporar Ion Luca Caragiale, care a deţinut un restaurant în oraş; sculptorul Constantin Brâncuşi, care şi-a instalat cunoscuta sculptură Rugăciune în cimitirul Dumbrava; şi biologul George Emil Palade, care a studiat în Buzău, absolvind liceul B.P. Hasdeu în acest oraş.
Geografie
Municipiul Buzău este situat în zona centrală a judeţului, la 120 km de Bucureşti, în sud-estul României, şi ocupă o suprafaţă totală de 81,3 km2. Municipiul se află la cotul Carpaţilor de curbură, la confluenţa drumurilor între patru mari provincii româneşti: Muntenia, Transilvania, Moldova şi Dobrogea. Râul Buzău, pe al cărui mal drept se află, formează limita nordică a oraşului. Forma oraşului este alungită, oraşul fiind mai mare de-a lungul râului. Buzăul ocupă altitudini de la 101 metri în nord-vest, în apropierea dealurilor până la 88 metri în apropierea râului, media fiind de 95 de metri (cât este şi altitudinea în centrul oraşului, în piaţa Dacia). Astfel, Buzău este un oraş aflat într-un relief plat, cu o diferenţă de altitudine de 10 metri de-a lungul unei linii de 4 km.
Clima
Precipitaţiile anuale sunt de 500 mm[2] şi zăpada, iarna, poate ajunge până la 30cm[2]. Râul Buzău are fluctuaţii de debit frecvente. În special primăvara, la topirea zăpezilor în zona de munte a bazinului acestuia, apele râului cresc. Oraşul a fost construit departe de o albie majoră adâncă, astfel că râul nu indundă oraşul. La indundaţiile majore din 2005 din România, apele râului au avariat grav podul aflat la marginea nordică a oraşului, dar nu au produs pagube în oraş.
Clima este mai ales continentală, media fiind de 92 de zile de îngheţ pe an (16 zile cu temperaturi sub -10°C), dar şi cu 92 de zile de vară, calde şi secetoase.[2] Vânturile locale includ Crivăţul, care bate dinspre nord-est spre sud-vest (sau uneori dinspre est spre vest) şi Austrul, vânt care bate dinspre sud-vest şi aduce vara aer uscat şi cald şi iarna conduce la ridicarea temperaturii.
Flora şi fauna
Flora Buzăului este reprezentată mai ales de o pădure aflată în vestul oraşului, rest din Codrii Vlăsiei, pădure de stejar de 189 hectare. Parcul Crâng ocupă 10 hectare din această pădure. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantaţi pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu şi tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, şi petunii, ca şi viţă de vie şi iederă pentru umbră.
Fauna sălbatică din Buzău este compusă din animale adaptate vieţii în oraş. Cele mai des întâlnite păsări sunt vrabia, şi guguştucul, iar rozătoarele sunt reprezentate de dihor şi şobolanul cenuşiu. Lacurile sunt populate cu peşti mici, cum ar fi boarţa şi ţiparul, şi de guşteri şi melci.
Etimologie
Plecând de la forma grecească Μουσεος (Mouseos), istoricul Vasile Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică Bouzeos, transcris greşit (Μπ se pronunţă B în greceşte, ori în textul antic a fost omis π). A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac “Buzes”, la care s-a adăugat sufixul “eu”, formă a vechiului “aios” (greco-latin).