Geografic “Nordul Moldovei” este o regiune compusa din cele mai nordice judeţe din estul României, anume Botoşani şi Suceava. Pentru această prezentare cu scop turistic am adăugat şi judeţele Iaşi şi Neamţ care întregesc acestă minunată parte a Româmiei. Caracteristic zonei e relieful variat compus din Lunca Prutului si Câmpia Jijiei uşor vălurite la est, cu altitudini ce se încadreaza între 100 si 500m, lunca Siretului si Podişul Sucevei în partea centrala şi o buna parte din munţii ce compun grupa de nord a Carpaţiilor Orientali, cu altitudini cuprinse între 800 si 2000m, în partea de vest a regiunii. În sud după valea Bahluiului relieful se înalţă din nou în dealurile Bârnova, Miroslava ce compun Podişul înalt al Bârladului.
Administrativ zona este compusa din judeţele: Botoşani, Suceava, Iaşi şi Neamţ, despartite de râul Siret. Datorita relativei marginalizari geografice si economice, aceasta regiune a reuşit să-şi pastreze cel mai bine valorile folclorice şi culturale, neatinse înca de mana tehnologizării si a globalizarii. Istoria când glorioasa când dramatică a lăsat urme adânci pe aceste plaiuri. Locurile sunt pline de legende si istorie, cuprinzând valoroase şantiere arheologice din neolitic, cetăţi dacice si medievale, biserici, mănăstiri (de valoare mondială), schituri, case memoriale, muzee, parcuri şi grădini, se alatură celor mai reprezentative frumuseţi naturale: Muntele Ceahlău – cel mai vizitat şi mai iubit munte din Moldova, considerat muntele sfânt al tuturor românilor, vatră de credinţă şi legende încă de pe vremea dacilor şi a romanilor, un adevărat turn de veghe care domină autoritar împrejurimile la sute de kilometri. Muntele Rarău cu impresionantele sale Pietrele Doamnei, Piatra Şoimului, Popii Rarăului, cu cel mai vechi codru din Europa – Codrul Secular Slătioara (vechi de mai bine de 500 ani); Masivul Giumalău care de pe cupola sa la 1857m, oferă un fascinant tur de orizont spre toate zările; Codru Secular Giumalău; Obcinele Bucovinei cu plaiuri domoale pline de legende şi mistere; munţii vulcanici ai Calimanului ce ating în vârful Pietrosul 2100m alt. sunt cei mai înalţi munţi vulcanici din ţară; Munţii Rodnei cu piscuri crenelate, cu adânci căldări glaciare ce ascund lacuri cristaline, cu întinse şi falnice păduri, sunt cei mai semeţi şi mai înalţi din partea de nord a României, atingând altitudinea de 2303m în vf. Pietrosul şi 2279m în vârful Ineu; Munţii Hăşmaş cu binecunoscutele şi inegalabile ca spectaculozitate şi frumuseţe Cheile Bicazului şi pitorescul şi misteriosul Lacu Roşu; Suhardul, Ţibau, Stânisoarei si Bistriţei completeaza cu frumusetile lor această arie montana; Luncile Prutului si a Siretului, Spectaculoasa vale a Bistritei cu Cheile Zugreni; “lacul cu nuferi” de la Ipotesti, dealul Repedea.
Ca nicaieri în România si atât de rar în Europa nu gasim atâta spiritualitate, credinta si dragoste de frumos. Oamenii pastreaza cu sfintenie sarbatorile si obiceiurile populare mostenite din stăbuni, unele cu reminescenţe din perioada precreştina. Cele mai reprezentative sarbatori sunt dintre cele religioase: Craciunul (Nasterea Domnului), Pastele (Învierea Domnului), Boboteaza, Sfânta Marie Mare.
Populaţia aste majoritar româna dar avem şi câteva interesante comunităţi armeneşti, evreieşti, polone, maghiare, ceangăi, ţigani, lipoveni, huţuli care trăiesc în armonie pe aceste plaiuri. Ospitalitatea aici este binecunoscută pretutindeni în ţară şi în lume. Gospodăria bucovineană este complexă bazată mai ales pe creşterea animalelor şi mici meşteşuguri. În zonele extramontane accentul în gospodărie se pune pe agricultură şi creşterea animalelor.
Obiective naturale
Muntii Bistritei (jud. Suceava si Neamt) – munti de altitudine medie ce domina valea pitoreasca a Bistritei. Bine împaduriti si cu o cresta principala sinuasa si greu de urmarit cu diferente de altitudine bine evidentiate, cu vai adânci si versanti abrupti. Altitudinea maxima se afla în partea de sud a crestei principala în Vf. Budacu – 1859m alt., dar partea ceamai spectaculoasa a acestor munti se afla în nord unde apele Bistritei au taiat cu greu Cheile Zugreni si unde creasta Pietrosu-Bogulinu se ridica spectaculos la peste 1700m alt. oferind pentru cei ce se încumeta sa urce versantii puternic înclinati pe o poteca dificila , o priveliste fascinanta de pe cetatea de stânca de pe crestet. Lipsa marcajelor turistice si întinsele zone salbatice fac ca putini turisti sa se încumete anual sa descopere frumusetile ascunse a acestor munti. Cea mai usoara cale de acces spre crestele acestor munti este soseaua de pe Valea Bistritei.
Muntii Bârgau (jud. Suceava si Bistrita-Nasaud) – munti puternic fragmentati, o îmbinare de culmi din sisturi cu piscuri semete de origine vulcanica. Aceasta asociere face tot farmecul deosebit a acestor munti. Cel mai important con vulcanic este si cel mai înalt si mai greu accesibil – Heniul Mare de 1612m alt. O puternica aura de mister a acestor munti este data si de legenda contelui Dracula care se presupune ca a avut castelul aproape de pasul Tihuta. Locul unde astazi se gasesc urmele unui vechi drum roman pietruit. Cei mai multi dintre drumeti prefera culmile domoale din apropierea statiunii Sângiorz-Bai si împrejurimile pasului Tihuta. Locurile recomandate pentru a vizita acesti munti sunt: Pasul Tihuta, Lacul Colibita, Statiunea Sângiorz-Bai, Prundul Bârgaului toate accesibile cu mijloace auto.
Dealul Bucium (jud. Iasi) – strajuie cu peste 300m alt. orasul Iasi si împrejurimile acestuia. Platoul somital al acestui deal este calcaros cu grote, abrupturi, doline fiind declarat rezervatie geologica. Partea inalta a dealului este împadurita dar spre poale sunt celebrele si întinsele podgorii de Bucium. De pe platoul somital avem cea mai frumoasa priveliste a Iasului si a celor “7 coline”. Situat la 6 Km de Iasi, dealul Bucium cunoaste un puternic flux turistic în perioada sezonului cald. Acces: soseaua nationala ce leaga Iasul de Vaslui urca aproape de zona înalta a dealului.
Muntii Calimani (jud. Suceava, Bistrita, Harghita si Mures) – cei mai salbatici si mai înalti munti vulcanici de pe teritoriul României, singurii care depasesc 2000 m alt. (2100m alt. – Vf. Pietrosul Calimani) si prezinta urme ale glaciatiunii prin caldari glaciare si creste alpine. La periferia acestor munti se afla numeroase izvoare cu apa minerala, carbo-gazoasa care sunt captate si utilizate în statiunile balneo -climaterice: Vatra Dornei, Toplita, Bilbor. Datorita întinderilor mari de creste si vai bine împadurite, a unei retele de poteci si marcaje mai slab dezvoltata, lipsa cabanelor de altitudine si a distantelor mari de la un obiectiv la altul, acesti munti sunt strabatuti mai ales de cei cu adevarat pasionati de drumetie. Obiectivele naturale demne de vizitat sunt: Creasta principala cu numeroase piscuri de peste 2000 si 1900m alt. ce pot ofera deosebite privelisti, ansamblurile de stânci cu forme bizare cum ar fi “12 Apostoli”, Lucaciu, “Pietrele Rosii”, Tihu; lacul Colibita cu micro-statiunea Colibita, Taul Retitis situat sub vârful omonom. Cele mai bune locuri pentru a începe o drumetie în acesti munti sunt Statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar), Valea Neagra Sarului (auto), Micro-statiunea Colibita (auto), Statiunea Bilbor (auto) si Defileul Muresului de la Toplita la Deda (auto si feroviar).
Muntii Ceahlau (jud. Neamt) – supranumit si “Olimpul Moldovei” acest munte legendar cu aspect semet ce domina de la mari departari împrejurimile prin piramida vf. Toaca (1900m alt.) însotita de turnul urias al Panaghiei, dar si de abrupturile Ocolasului Mare (1907m alt.) si Mic. O lume de forme bizare modelate în conglomerat de mâna maiastra a naturii. Cusma Dorobantului, Turnul Panaghiei, Piatra Lacrimata, stâncile Butu si Ana, Coloana Dorica, Dromaderul, Vulturul lui Traian, Detunatele, Cascada Duruitoare… compun farmecul acestui munte mitic. Declarat Parc National, acest munte poate fi urcat numai dupa ce platim taxa aferenta si numai pe potecile marcate si fara abateri de la acestea. Din aceasta pricina multe zone deosebit de pitoristi nu mai pot fi accesibile drumetului datorita faptului ca nu sunt marcate. Ex. Vârful Ocolasul Mare (1907m alt.), Brâna Ocolasului si jgheaburile de sub Ocolasul Mic…In zona înalta exista doua cabane turistice ce asigura în bune conditii circulatia turistilor: Dochia si Fântânele. Locurile de acces în Ceahlau cele mai folosite sunt: statiunea Durau (auto) si Orasul Bicaz cu acces auto si feroviar.
Codrii Pascanilor (jud. Iasi) – rezervatie forestiera situata pe o culme de deal ce strajuie valea Siretului la est si valea Moldovei la vest, oferind ample privelisti catre cele doua vai. O zona de recreere pentru turistii ce strabat aceste meleaguri. Acees din drumul national între loc. Motca si Pascani, sau feroviar de pe linia Pascani-Tg. Neamt, în statia Cristesti.
Muntii Giumalau (jud. Suceava) – munti masivi din sisturi cu aspect greoi care domina autoritar înprejurimile prin cei 1857m alt. în vârful omonim. Cupola golasa a muntelui reprezinta principala atractie pentru ca ofera una din cele mai grandioase privelisti din Carpatii Orientali. La poalele de sud a Muntilor Giumalau râul Bistrita a sapat un spectaculos sector de chei numite Cheile Zugreni. Drumetul mai poate vizita si Codrul Secular Giumalau cu specii masive de conifere. La 1600m alt. se afla singura cabana din masiv – Cabana Giumalau, care înca face fata numarului relativ restrâns de drumeti ce strabat potecile acestor munti. Caile preferate de acces în acesti munti sunt mai ales cele cu plecare din Valea Moldovei în dreptul loc. Pojorâta (auto si feroviar) pe Valea Pojorâta si din Valea Bistritei (loc. Rusca) pe Valea Rusca.
Gradina Botanica din Iasi (jud. Iasi) – situata în partea de nord a orasului Iasi, pe o vale pitoreasca înconjurata de podgorii, gradina se întinde pe o suprafata apreciabila unde distingem printre numeroasele sectiuni de specii de plante, doua mari zone: una riguros amenajata si una lasata intr-o aparenta salbaticie. Farmecul gradinii este dat si de numeroasele sculpturi, izvoare de apa naturala sau minerala, lacul si pârâul din vale, si de bisericuta din gradina, fermecator loc pentru cununii. Accesul se realizeaza din capatul Bulevardului Copou, înainte de complexul studentesc Agronomie, traversând Parcul Expozitiei spre stânga.
Gradina Zoologica din Radauti (jud. Suceava) – amplasata langa stadionul municipal, în partea de vest a orasului Radauti. Se remarca prin frumoasele exponate de lei, puma, ghepard, maimute, lebede, struti etc. Gradina este un adevarat deliciu pentru copii dar si pentru toti iubitorii de animale. Accesul se face din soseaua Radauti-Sucevita, aproape de iesirea din orasul Radauti.
Gradina Zoologica din Piatra Neamt (jud. Neamt) – ampasata în partea de nord a orasului Piatra Neamt, la poalele Muntelui Cozla, gradina este un apreciat loc de petrecere a timpului liber pentru copii si parintii nemteni. Iubitorii de natura si animale vor aprecia mult acesta gradina zoologica. Accesul se face dinspre centrul orasului spre poalele muntelui Cozla cu multa atentie pe mai multe stazi.
Iazurile din Câmpia Moldovei (jud. Botosani) – pe vaile pârâurilor si râurilor din acesta regiune oamenii au amenajat un numar impresionant de iazuri de dimensiuni mici si mijlocii de un pitoresc deosebit. Astfel Jud. Botosani a ajuns pe locul doi ca suprafata de luciu de apa pentru piscicultura, dupa Jud. Tulcea! Cele mai mari acumulari de apa sunt: Calul Alb, Negreni pe râul Baseu, Mileanca pe pârâul Podriga, Catamarasti si Dracsani pe râul Sitna. Accesul la aceste lacuri poate fi facut pe drumuri nationale si locale.
Iazurile din Lunca Jijiei (Jud. Iasi) – In zona loc.Larga Jijiei, valea Jijiei se largeste si devine loc propice pentru un mare complex de iazuri cu importanta piscicola, faunistica si peisagistica. O parte din aceste lacuri pot fi folosite de pescarii amatori dar si pentru agrement, plimbari cu barca sau birdswatching. Accesul se pate realiza pe drum local dinspre Iasi spre loc. Larga Jijiei sau M. Kogalniceanu, sau cu trenul pe ruta Iasi – Saveni în gara larga Jijiei.
Lacul cu nuferi de la Ipotesti (jud Botosani) – lac pitoresc în mijlocul padurii de la Baisa – Ipotesti, leaganul copilariei marelui poet national Mihai Eminescu. Rezervatie peisagistica si floristica. Farmecul lacului consta în abundenta vegetatiei, a relativei izolarii în mijlocul padurii de tei si stejar, a insulei situata în mijlocul lacului accesibila pe un pod si nu în ultimul rând, frumosii nuferi albi si galbeni ce plutesc pe luciul apei. Accesul se face cu masina pâna în loc. Catamarasti Vale apoi pe alee turistica pavata cu dale si poteca turistica marcata. În aceessi zona se poate vizita izvorul lui Eminescu si un observator de unde avem o remarcabila priveliste.
Lacul de acumulare de la Stânca-Costesti (jud. Botosani) – una din cele mai mari acumulari de apa de pe teritoriul României. Cu o suprafata de 140 000 ha, este cel mai mare lac de pe râul Prut si al doilea ca marime din tara, dupa lacul de la Portile de Fier! Pe barajul de la Stânca-Costesti se afla vama de la granita cu Rep. Moldova. Privelistea lacului este impresionanta pentru vizitator. Locul este des frcvntat de pescari si de arheologi (zona Ripiceni). Accesul se face usor pe sosea nationala ce parcurge întregul tarm românesc de la Stânca-Costesti la Mitoc.
Lunca Prutului (jud. Botosani – jud. Iasi) – zona salbatica ce include “cotloanele” Prutului cu parcele de padure si vegetatie de lunca situata pe granita cu Rep. Moldova. Accesibila publicului din 1990, aceasta zona este un adevarat paradis pentru pescari si vânatori. Accesul se face din drumul national între loc. Stânca-Costesti si Trifesti.
Obcinele Bucovinei (jud. Suceava) – vestite prin salba de manastiri si sate pitoresti pe care le ascund prin poieni si vai, acesti munti sunt mari ca întindere, dar cu altitudini relativ mici. Cea mai înalta si mai spectaculoasa dintre obcini, este Obcina Mestecanisului cu altitudini ce depasesc 1500m (1586m – Vârful Lucina). Urmeaza apoi descrescator Obcina Feredeu cu altitudini de 1400, Obcina Brodinei cu vârfuri de 1300m si Obcina Mare care este cea mai întinsa dar cu cele mai mici altitudini, sub 1300m. Culmile lor sunt molcomo, bine împadurite cu paduri de fag, paltin si molid, întrerupte de pitorestile fânate ale localnicilor, bine gospodarite. Vaile ce segmenteaza acesti munti sunt adânci, largi si bine populate. Cele mai importante obiective turistice naturale sunt: Ansamblul de stânci – Pietrele Muierii cu acces din orasul Solca, creasta principala a Obcinei Mestecanis, plaiurile Lucinei. În acest vast perimetru montan, turistii ezita sa se avânte pe potecile sale, datorita mai ales distantelor relativ mari ce trebuiesc parcurse de la o amenajare turistica la alta, a inexistentei unei retele de marcaje turistice si a unor ghiduri si harti recente si corect realizate, a unor amenajari turistice pe munti (refurii, cabane). Zonele mai fregventate de turisti, sunt cele din apropierea marelor magistrale rutiere si feroviare, a oraselor si statiunilor. Ca artere de acces în acesti munti cele mai fregventate sunt: Valea Moldovei – rutier si ferovisar între loc. Paltinoasa si Pasul Mestecanis; vaile Moldovita si Humor, afluenti ai Moldovei, Valea Sucevei si cea a Putnei (feroviar si rutier).
Muntii Rarau (jud. Suceava) – sunt printre cei mai pitoresti din regiune si printre cei mai des vizitati de turisti datorita accesului facil la creasta acestora pe un drum alpin partial modernizat si existenta unui hotel modern de altitudine. Ating altitudinea max. de 1650m în vârful Rarau, facând parte din categoria muntilor mijlocii. Principalul punct de atractie a acestor munti îl constituie impresionantul ansamblul de stânci – Pietrele Doamnei, care tisnesc albe si zvelte spre cer. Alte obiective turistice demne de vizitat sunt: Popii Raraului – un ansamblu de stânci situate pe creasta princiala, Codrul Secular Slatioara – o impresionanta padure de foioase în amestec cu conifere considerata ca fiind cel mai vechi codru din Europa, cu o vechime de peste 500 ani, Piatra Soimului – un perete de stânca ce ofera de pe creasta sa un fascinant loc de belvedere spre vaile si muntii învecinati, Cheile Moara Dracului – un sector de chei foarte înguste (între 2-3 metrii latime, aprox. 40 m lungime, situat pe pârâul Caselor. Potecile turistice marcate sunt suficiente si clare, cu plecare din Câmpulung Moldovenesc si Valea Bistritei. Accesul spre acesti munti se face cu precadere din Valea Moldovei din orasul Câmpulung Moldovenesc (auto si feroviar) si Valea Bistritei (numai auto).
Muntii Rodnei – sunt cei mai înalti din Carpatii Orientali, supranumiti Fagarasii Nordului datorita aspectului asemanator cu a crestei Fagarasene dar la o scara mai mica. Abrupti la nord spre Depresiunea Maramuresului, lasa culmi prelungi si bine împadurite spre albia Somesului Mare la sud. Cele mai importante vârfuri sunt Pietrosul de 2303m alt. si Ineu de 2279m alt. Impresionante si demne de vizitat sunt caldarile glaciare Lala, Pietrosu, Gargalau, Buhaescu ce ascund lacuri cu apa limpede, cascada Cailor, zona carstica de la Izvorul albastru a Izei si Corongisul. Potecile turistice sunt marcate, de dificultate medie si relativ lungi datorita lipsei cabanelor de altitudine. Sezonul prielnic pentru practicarea drumetiei începe în iunie si ia sfârsit la incetupul lui octombrie fiind recomandate pentru turistii cu experienta montana si echipati corespunzator. Cele mai frecventate locuri de acces în munte sunt: Moisei, orasul Borsa ,Complexul turistic Borsa (auto) din nord; loc. Rodna Veche, Sant, statiunea Sângiorz-Bai din valea Somesului Mare – auto si feroviar.
Muntii Stânisoarei si Munceii Neamtului (jud. Suceava si Neamt) – foarte întinsi, bine împaduriti, fragmentati de vai adânci ce ascund valoroase manastiri si localitati pitoresti. Cu altitudini modeste de max. 1530m în vârful Bivolu, cu creste liniare lipsite de spectaculozitati majore si cu putine puncte de belvedere datorate padurilor masive de foioase în amestec cu conifere ce acopera majoritatea crestelor fac din acesti munti o zona plina de mister aproape necunoscuta de turisti care nu se încumeta sa paraseasca vaile populate. Munti plini de istorie si legenda recunoscuti pentru intensa viata monahala si a numarului mare de pusnici ce traiesc solitari de secole prin aceste paduri, locul în care M. Sadoveanu a plasat drama Vitoriei Lipan din romanul Baltagul. Potecile turistice sunt practic inexistente. În prezent, singurile poteci sunt cele monahale, silvice si pastorale. Totusi pentru cei pasionati locurile cele mai indicate pentru a se aventura în acesti munti sunt: Agapia si Manastirea Varatec, Voronet, Manastirea Slatina ( acces auto); Târgu Neamt si Piatra Neamt, (care dispun de acces auto si feroviar), locuri pe unde se mai zaresc urme a unor marcaje turistice vechi.
Muntii Suhard (jud. Suceava) – pentru acesti munti sunt caracteristice întinsele pajisti ce le acopera crestele si plaiurile molcome pline de fanate, salase si garduri. Suhardul este cunoscut mai ales datorita semetului pisc al Ousorului de 1636m alt. ce strajuie prin forma lui caracteristica depresiunea Dornelor. Totusi cel mai înalt vârf se afla în partea de nord-vest a crestei principale si anume Vf. Omului de 1932 m alt. Creasta principala a acestor munti reprezinta principala atractie datorita frumusetii peisajelor si a usurintei cu care poate fi parcursa. Totusi lipsa cabanelor de altitudine si a unor poteci turistice clare si bine marcate fac ca acesti munti sa fie vizitati mai ales în apropiere de statiunea Vatra Dornei si Muntele Ousoru. Principalele cai de acces spre acesti munti sunt din statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar) si Valea Bistritei Aurii (auto).
Muntii Tibau (jud. Suceava) – oare câti din cei care citesc aceste rânduri au auzit sau au fost în acesti munti? Situati între Valea Bistritei Aurii si granita cu Ucraina la nord, acesti munti izolati si aproape necunoscuti de turisti se înalta la peste 1600m alt.(1651m în vârful Tapul Mare) dispun de numeroase atractii naturale care pot încânta pe cel care se încumeta sa-i strabata vaile si crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sut: Piatra Tibaului – impresionant perete de calcar de aprox. 80 m puternic surplombat; Valea superioara a Tibaului cu numeroase turnuri si pereti de stânca; creasta principala ce ofera din poienile vf. Magura (1559m) interesante privelisti spre M. Rodnei dar mai ales spre muntii atât de putin cunoscuti si misteriosi din Ucraina. Accesul în acesti munti se face din Valea Bistritei Aurii din soseaua ce leaga statiunile Vatra Dornei de Borsa peste pasul Prislop.
Padurea Vorona – Dealul Tudora, Holm (jud. Botosani) – rezervatie floristica si faunistica. O zona de dealuri înalte de peste 500 m acoperite în mare parte de paduri întinse de stejari si tei, unii cu vârste venerabile. În canionul Bahluiului, aproape e localitatea Tudora, se afla o importanta rezervatie de arbori de tisa. Incuzând valoroase lacasuri de cult (Man. Vorona, Sihastria Voronei, Schitul Bals) si sate bogate, cu oameni gospodari: Vorona, Tudora, Copalau, Poiana, Nicolae Balcescu. Accesul: cu mijloace auto dinspre loc. Vorona, Tudora, Copalau si orasul Hârlau.
